marți, 6 noiembrie 2018

Cum a fost executat istoricul Ioan Scurtu pentru că a spus adevărul despre originile Grupului Etnic German

Prof. Univ. Dr. Ioan Scurtu
Unul dintre cei mai mari istorici în viață este pedepsit, definifiv, de o instanță din România, pentru că are curajul să spună adevărul. În această profesie, de cercetător al trecutului, esențială este scoaterea la iveală a adevărului, prin documente și argumente. Din păcate, așa zisa justiție independentă, se pare că este interesată să îngroape trecutul și adevărul. Poate de dragul ”political corect” sau a unor interese ale Sistemului,  total străin de ceea ce este românesc.
Astfel, profesorul universitar doctor Ioan Scurtu a fost condamnat definitiv de Tribunalul București, la plata de 6000 de lei către Forumul Democrat al Germanilor din România, deoarece a publicat un articol, în care reliefa aberația că FDGR s-a declarat, printr-o decizie judecătorească, continuator al Grupului Etnic German, organizație paramilitară pro-nazistă din perioada celui de-al doilea război mondial. Mai mult, reputatul istoric a avut curajul să precizeze să declare că această  organizație a fost declarată criminală după al doilea război mondial, printr-un decret semnat de Regele Mihai, în urma deciziilor luate de comunitatea internațională împotriva colaboratorilor criminali ai lui Hitler.
Prin hotărârea - ilegală in opinia noastra, potrivit normelor juridice internaționale, luată de Tribunalul  Sibiu în 1997, FDGR nu a urmărit decât interese imobiliare, adică să-și treacă în proprietate, prin legile de retrocedare, toate clădirile care au aparținut Grupului Etnic German, după 1940. Judecătorii de la Sibiu, nu au ținut cont că FDGR, ca reprezentant al comunității germane din România nu poate să se se declare continuatoare și succesoare de drept a unei organizații declarate criminale de instanțele românești și internaționale, scoase în afara legii pentru colaborarea cu regimul hitlerist. Deci, decizia judecătorească luată de Tribunalul Sibiu este nulă de drept. Halal justiție independentă! Astfel că, pe baza acestei hotărâri, Forumul German a putut revendica, în baza legilor retrocedării bunurilor de dinaintea regimului comunist,  toate imobilele care au aparținut Grupului Etnic German. Și nu au fost puține, fiind vorba despre clădiri din patrimoniul național din Sibiu, Brașov, Bistrița, Sighișoara, Mediaș și altele.
Pe vremea aceea, Klaus Iohannis era inspector școlar general, lider de frunte al FDGR.  (pe acest subiect o să revenim într-un articol separat).
Despre condamnarea istoricului Ioan Scurtu, a scris, pe pagina sa de net, istoricul Ionuț Cojocaru, care a scos la iveală metoda brutală, de tip securistic, în care a fost executat Scurtu:
”În anul Centenar, cel mai renumit specialist în evenimentele istorice pe care ar trebui să le popularizăm, să le evocăm, să le oferim drept model pentru tinerii de astăzi, cel care are o maturitate istorică de necontestat, istoricul Ioan Scurtu, este dat în judecată de către Forumul Democrat German și condamnat printr-o sentință judecătorească pentru un articol despre istoria Grupului Etnic German. Are legătură Klaus Iohannis cu acest subiect? Fostul președinte al Forumului Democrat German s-a simțit deranjat de popularizarea unor evenimente ale Grupului Etnic German? Vă las să citiți și să meditați.
După apariția în presă a unui articol cu privire la Grupul Etnic German, o organizație înființată în 1940, așa cum puteți constata: prin decretul-lege din 21 noiembrie 1940 – semnat de generalul Ion Antonescu, conducătorul statului român şi preşedintele Consiliului de Miniştri, şi de Mihai Antonescu, ministrul Justiţiei, s-a înființat Grupul Etnic German din România, organizaţie care avea la bază ideologia naţional-socialistă promovată de Adolf Hitler, istoricul Ioan Scurtu a fost dat în judecată de către Forumul Democrat Al Germanilor Din România, considerându-se afectați că un istoric, cel mai renumit specialist al secolului XX a scris un articol bazat pe documente de arhivă.
Nu le-a păsat ca profesorul Ioan Scurtu nu a făcut politică, nu a fost și nu este membru de partid, nu a urmărit câștigarea unui capital politic sau alte beneficii. Pur și simplu a scris un articol prin care atrăgea atenția asupra încălcării unor decizii stabilite la Tratatele de Pace de după al II-lea război mondial.
Pentru a nu exista dubii, publicăm mai jos decizia unei instanțe din Sibiu prin care patrimoniul Grupului Etnic German este transferat către Forumul Democrat al Germanilor din România.
Cum a fost înființat Grupul Etnic German am arătat la începutul articolului. Pe ce ideologie se baza, este evident. De ce a fost desființat?
Dosar nr. 1762/306/2007
ROMANIA
JUDECATORIA SIBIU
SENTINŢA CIVILĂ nr. 2790
Şedinţa publică din 28 mai 2007
Instanţa compusă din
Preşedinte: MARIA MORAR – judecător
Grefier: ILEANA RODICA SASU
Pentru astăzi fiind amânată soluţionarea cauzei civile privind pe reclamantul FORUMUL DEMOCRAT AL GERMANILOR  c/a MUNICIPIUL SIBIU ş.a, pentru acţiune în constatare.
Cauza a fost dezbătută în fond la data de 14 mai 2007, dată la care părţile prezente au pus concluzii ce s-au consemnat în încheierea din aceeaşi zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
 JUDECATORIA
Constată că prin acţiunea civilă înregistrată sub nr. 1672/306/2007 la Judecătoria Sibiu, petentul Forumul Democrat al Germanilor Sibiu a solicitat ca în contradictoriu cu Municipiul Sibiu reprezentat prin Primar şi Consiliul Local al Municipiului Sibiu să se constate calitatea petentului de succesor în drepturi faţă de Grupul Etnic German (Deutsche Volksgruppe); fără cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii s-a arătat, în esenţă, că petenta este organizaţia reprezentativă a minorităţii germane din Sibiu, motiv pentru care este succesoarea în drepturi a Grupului Etnic German (Deutsche Volksgruppe).
 Grupul Etnic German a fost organizaţia reprezentativă a întregii minorităţi germane, înfiinţată prin lege în 1940 şi desfiinţată prin lg 485.
Faţă de considerentele ce preced, şi constatând că s-au respectat dispoziţiile art. 1169C.civ., petentul făcând dovada că are calitatea de succesor în drepturi al Grupului Etnic German, instanţa va dispune în baza OUG 83/99 modificată prin lg. 66/04 admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată.
Pentru aceste motive:

ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Admite cererea formulată de petentul Forumul Democrat al Germanilor din Sibiu, str. G-ral Magheru nr. 1-3 în contradictoriu cu pârâţii Municipiul Sibiu reprezentat prin Primar, cu sediul în Sibiu str. Victoriei nr. 1-3 şi Consiliul Local al Municipiului Sibiu şi în consecinţă:

constată calitatea de succesor în drepturi al reclamantului faţă de
Grupul Etnic German (Deutsche Volksgruppe).
Cu drept de apel în 15 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţă publică azi 28 mai 2007
PREŞEDINTE                                                                GREFIER,
MARIA MORAR                                                    ILEANA RODICA SASU
Pt. concediu od.semnează conf. art.261 cpe
PREŞEDINTELE JUDECĂTORIEI
CORINA BRAŞOVEANU
Prin decretul din 7 octombrie 1944, Grupul Etnic German din România este desființat, bunurile sale trecând în proprietatea statului (vezi foto Decret). Mai mult:
Conform Constituției României, Art. 11, alin. (1): „Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte”.
Conform Convenţiei de Armistiţiu din 12 septembrie 1944, art. 15: „Guvernul Român se obligă să dizolve imediat toate organizaţiile pro-hitleriste de tip fascist aflate pe teritoriul românesc” (…) „nepermițând în viitor existența unor organizaţii de acest fel”.
Conform Tratatului de Pace de la Paris din 10 februarie 1947, art. 5: „România, care, în conformitate cu Convenţiunea de Armistiţiu, a luat măsuri pentru dizolvarea tuturor organizaţiunilor de tip fascist pe teritoriul român” (…) „nu va îngădui în viitor existenţa şi activitatea unor organizaţiuni de această natură care au drept scop lipsirea poporului de drepturile sale democratice”.
Prin articolele de mai sus, cred că am eliminat suspiciunile a ceea ce a reprezentat Grupul Etnic German din România și de ce a fost nevoie ca statul român să îl scoată în afara legii.
Klaus Iohannis s-a înscris în Forumul Democrat al Germanilor din România în 1990. A candidat la primăria Sibiului din partea FDGR în 2000. A devenit primar cu aproape 70%. Din 2002 a devenit și președinte al FDGR. Ca atare, în calitate de Președinte al FDGR a dat în judecată primăria, unde era primar: petentul Forumul Democrat al Germanilor Sibiu a solicitat ca în contradictoriu cu Municipiul Sibiu reprezentat prin Primar şi Consiliul Local al Municipiului Sibiu să se constate calitatea petentului de succesor în drepturi faţă de Grupul Etnic German (Deutsche Volksgruppe); fără cheltuieli de judecată.”

Întrebările principale care se pun cu privire la acest subiect sunt:

  1. Cum și-a permis o instanță din România să reabiliteze o organizație hitleristă încălcând o serie de prevederi internaționale, cum sunt cele amintite mai sus?
  2. Care este patrimoniul fizic și valoarea acestuia, dobândit  prin decizia instanței în favoarea Forumului Democrat al Germanilor din România?
  3. Ce s-a întâmplat cu acest patrimoniu și cum a fost cuantificat?
  4. A ajuns o parte și în proprietatea lui Klaus Iohannis?
Cum a răspuns Forumul Democrat al Germanilor din România în urma articolului postat de istoricul Ioan Scurtu?
Prin chemarea în judecată și prin condamnarea sa.
Ca tânăr istoric, specializat în istoria contemporană a României pot afirma că profesorul Scurtu este cel mai reprezentativ istoric contemporaneist român. Activitatea sa, de peste 50 de ani, este ireproșabilă din punct de vedere științific. Spre deosebire de alți colegi, a studiat în ”hotarele” specializării sale, a fost primul istoric în perioada comunistă care a publicat un volum dedicat altui partid și anume Istoria Partidului Național Țărănesc, a scris volume dedicate personalităților secolului XX: Carol I, Ferdinand I, Carol al II-lea, Mihai I, Ion I. C. Brătianu, Iuliu Maniu, volume dedicate alambicatei vieți politice interbelice, studii despre perioada socialist-totalitară, volume de interes național, studii despre istoria recentă de după anii ”90. Cei care au citit lucrările profesorului Scurtu au observat un aparat bibliografic stufos, au constatat că acesta a folosit atât documente de arhivă cât și literatura de specialitate. Este un profesor și un cercetător model. Azi, dacă un istoric vrea să studieze perioada contemporană, fără volumele semnate de profesorul Scurtu, nu o poate face, nu o poate înțelege la fel de bine.
De la profesorul Scurtu, am învățat ce înseamnă detaliile. Cei care vreți să înțelegeți istoria, sigur știți cât de importante sunt acestea. Fără acestea nu poți explica deciziile decidenților politici. Cei care i-au fost studenți au remarcat plăcerea cu care vorbea despre trecut, tactul pedagogic atât de necesar unui profesor, experiența cu care sădea curiozități din simplu motiv de a-i determina pe studenți  să se aplece către studiu.

vineri, 8 iunie 2018

Cum sa economisim - economist Shlomo Benartzi

Vă voi vorbi astăzi despre cum să economisim mai mult, dar nu azi, ci mâine. Voi vorbi despre cum să Economisim Mâine Mai Mult. Este un program pe care Richard Thaler de la Universitatea din Chicago şi cu mine l-am creat acum 15 ani. Programul, într-un fel, este un exemplu de comportament financiar pe steroizi – cum anume am putea folosi comportamentele financiare. Probabil vă întrebaţi, ce sunt comportamentele financiare? Aşadar, haideţi să ne gândim la modul în care ne administrăm banii. Să începem cu creditele ipotecare. Este un subiect destul de actual, cel puţin în Statele Unite. Mulţi oameni cumpără cea mai mare casă pe care şi-o permit, şi de fapt, puţin mai mare decât atât. Şi apoi trec prin executare silită. Apoi învinuiesc băncile că sunt băieţii răi care le-au acordat creditele.
Să ne gândim de asemenea la modul în care gestionăm riscurile – de exemplu, investirea în bursa de valori. Acum doi ani, acum trei ani, cam acum patru ani, bursa o ducea bine. Ne asumam riscuri, desigur. Apoi bursa de valori a început să aibă probleme şi ne trezim: „O-ooo”. Aceste pierderi se simt la nivel emoţional, se simt foarte diferit faţă de felul în care am crezut atunci când bursa era în creştere.” Probabil că nu facem o treabă foarte bună atunci când vine vorba de asumarea unui risc.
Câţi dintre voi aveţi iPhone-uri? E cineva? Grozav. Pun pariu că şi mai mulţi dintre voi vă asiguraţi iPhone-ul – implicit cumpăraţi asigurare prin garanţia extinsă: în caz că vă pierdeţi iPhone-ul, în caz că se întâmplă cine ştie ce? Câţi dintre voi aveţi copii? E cinveva? Ţineţi-vă mâinile sus dacă aveţi asigurare de viaţă suficientă. Văd multe mâini coborându-se. Aş putea preconiza, dacă sunteţi un eşantion reprezentativ, că şi mai mulţi dintre voi îşi asigură mai degrabă telefoanele decât vieţile, chiar şi atunci când aveţi copii. Nu ne descurcăm atât de bine când vine vorba de asigurare.
O familie americană obişnuită cheltuieşte 1,000 de dolari pe an pe loterie. Şi ştiu că sună nebuneşte. Câţi dintre voi cheltuiţi o mie de dolari în fiecare an pe loterie? Nimeni. Aşadar acest lucru ne spune că oamenii care nu se află în această cameră cheltuiesc mai mult de o mie de dolari pentru a aduce media la o mie. Oamenii cu venit scăzut cheltuiesc mult mai mult decât o mie de dolari pe loterie. Aşadar unde ne duce acest lucru? Nu ne descurcăm prea bine în gestionarea banilor.
Comportamentul financiar reprezintă o combinaţie între psihologie şi economie, în încercarea de a înţelege greşelile pe care le fac oamenii în privinţa banilor. Şi pot să stau aici pentru următoarele 12 minute şi 53 de secunde care mi-au rămas ca să râd de diversele moduri în care ne gestionăm banii, şi la sfârşit veţi întreba, „Cum putem ajuta oamenii?” Şi asupra acestui lucru vreau să mă concentrez astăzi. Cum anume putem să înţelegem ceva din greşelile pe care le fac oamenii, legate de bani, pentru ca apoi să transformăm provocările comportamentale în soluţii comportamentale? Şi astăzi vă voi vorbi despre cum să Economiseşti Mai Mult Mâine.
Vreau să abordez problema economiilor. Avem pe ecran un eşantion reprezentativ de 100 de americani. Le vom analiza comportamentul la economisire. Primul lucru de observat este că, jumătate dintre ei nu au acces la un plan de economisire sponsorizat de angajator. Nu pot să economisească uşor. Nu îşi permit să îşi lase o parte din banii din salariu să se ducă într-un astfel de plan înainte de a-i vedea, sau înainte de a-i atinge. Cum rămâne cu cealaltă jumătate dintre ei? Unii dintre ei aleg să nu economisească. Sunt pur şi simplu prea leneşi. Nu izbutesc nicioodată să se logheze pe un site complicat şi să facă 17 click-uri pentru a se alătura planului de economisire. Apoi trebuie să se decidă cum vor investi în cele 52 de alegeri, şi nu au auzit niciodată de un un fond al pieţei financiare. Şi devin copleşiţi aşa că nu îl aleg. Cât de mulţi oameni ajung să economisească printr-un plan de economii? O treime din americani. Două treimi nu economisesc acum.
Economisesc suficient? Să îi dăm la o parte pe cei care spun că economisesc prea puţin. Unul din 10 economisesc suficient. Nouă din zece fie că nu pot economisi prin planul lor de economisire, se decid să nu economisească – sau nu se decid – sau economisesc prea puţin. Noi credem că avem o problemă cu oamenii care economisesc prea mult. Haideţi să analizăm asta. Avem o persoană – mă rog, de fapt o vom tăia în două pentru că este mai puţin de unu la sută. În mare, o jumătate de procent dintre americani au impresia că economisesc prea mult.
Ce vom face în privinţa asta? Pe acest lucru doresc să mă concentrez. Trebuie să înţelegem de ce oamenii nu economisesc, şi apoi putem spera că vom transforma aceste provocări comportamentale în soluţii comportamentale, şi apoi vom vedea cât de puternic poate fi acest lucru. Aşadar permiteţi-mi să mă abat de la subiect pentru o secundă pe măsură ce vom identifica problemele, provocările, provocările comportamentale, care îi opresc pe oameni să economisească. Mă voi abate de la subiect şi voi vorbi despre banane şi ciocolată.
Să presupunem că vom avea încă un excelent eveniment TED săptămâna viitoare. Şi în timpul pauzei ar fi o gustare şi aţi putea alege banane sau ciocolată. Câţi dintre voi credeţi că v-ar plăcea să serviţi banane în timpul acestui eveniment TED ipotetic de săptămâna viitoare? Cine ar alege bananele? Grozav. Prezic din punct de vedere ştiinţific că 74 la sută dintre voi vor alege bananele. Sau cel puţin asta a prezis un studiu excepţional. Şi apoi am numărat zilele şi am văzut ce au mâncat oamenii. Aceiaşi oameni care s-au imaginat pe ei înşişi mâncând bananele au ajuns să mănânce ciocolată o săptămână mai târziu.
Auto-controlul nu este o problemă în viitor. Este o problemă doar acum când ciocolata este lângă noi. Ce are acest lucru de-a face cu timpul şi economisirea, această problemă a satisfacţiei imediate? Sau după cum o numesc unii economişti, înclinaţia prezentă. Ne gândim la economisire. Ştim că ar trebui să economisim. Ştim că o vom face anul viitor, dar astăzi să ne ducem şi cheltuim. Vine Crăciunul, am putea foarte bine să cumpărăm o mulţime de cadouri pentru toţi cunoscuţii. Această problemă a înclinaţiei prezente ne face să ne gândim la economisire, dar sfârşim prin a cheltui.
Permiteţi-mi să vorbesc despre alt obstacol comportamental în ce priveşte economisirea care are de-a face cu inerţia. Dar iarăşi, o mică abatere de la subiect la subiectul donării de organe. Un studiu excepţional care compară diverse ţări. Ne vom uita la două ţări asemănătoare, Germania şi Austria. Şi în Germania, dacă ai dori să îţi donezi organele – în cazul în care, Doamne fereşte, ceva foarte rău ţi se întâmplă – când îţi iei permisul de conducere sau actul de identitate, bifezi căsuţa care spune, ”Aş dori să îmi donez organele.” Nu multora le place să bifeze căsuţe. Necesită efort. Trebuie să te gândeşti. Doisprezece la sută o fac. Austria, o ţară învecinată, puţin asemănătoare, puţin diferită. Care este diferenţa? Păi, ai posibilitatea să alegi. Vei decide dacă vrei să îţi donezi organele sau nu. Dar când primeşti permisul de conducere, bifezi căsuţa în cazul în care nu vrei să îţi donezi organele. Nimeni nu bifează căsuţe. Este un efort prea mare. Unu la sută bifează căsuţa. Restul nu fac nimic. A nu face nimic este ceva foarte obişnuit. Nu foarte mulţi oameni bifează căsuţe.
Care sunt implicaţiile în salvarea vieţilor şi deţinerea de organe disponibile? În Germania, 12 la sută bifează căsuţa. 12 la sută sunt donatori de organe. O mare criză de organe, Doamne fereşte, dacă ai nevoie de unul. În Austria, iarăşi nimeni nu bifează căsuţa. În consecinţă, 99 la sută din oameni donează organe. Inerţia, lipsa acţiunii. Care este poziţia iniţială dacă oamenii nu fac nimic, dacă insistă în a amâna, dacă nu bifează căsuţele? Foarte puternic. Vom vorbi despre ce se întâmplă când oamenii sunt copleşiţi sau speriaţi să facă alegeri legate de planul de economie. Îi vom face să se alăture automat planului, sau vor rămâne pe afară? În prea multe planuri de economisire, dacă oamenii nu fac nimic, înseamnă că nu economisesc pentru pensionare, dacă nu bifează căsuţa. Şi bifarea căsuţei necesită efort.
Aşadar am discutat despre câteva provocări comportamentale. Încă una înainte să transformăm provocările în soluţii, care are legătură cu maimuţele şi merele. Nu, nu, nu, acesta este un studiu adevărat şi are mult de-a face cu comportamentele din economie. Un grup de maimuţe primeşte un măr, sunt destul de fericite. Celălalt grup primeşte două mere, unul le este luat. Încă le-a mai rămas un măr. Sunt destul de nervoase. De ce ne-aţi luat mărul? Aceasta este noţiunea de aversiune faţă de pierdere. Detestăm să pierdem lucruri, chiar dacă nu implică mult risc. Nu ţi-ar plăcea să te duci la bancomat, să scoţi o sută de dolari şi să observi că ai pierdut una dintre bancnotele de 20 de dolari. Este foarte dureros, chiar dacă nu înseamnă nimic. Acei 20 de dolari ar fi putut să îţi ofere o masă rapidă. Deci această noţiune de aversiune faţă de pierdere apare şi atunci când vine vorba de economii, pentru că oamenii, din punct de vedere mental emoţional şi intuitiv percep economiile ca pierderi pentru că trebuie să îşi reducă cheltuielile.
Aşadar am vorbit despre toate felurile de provocări comportamentale care au, până la urmă, legătură cu economiile. Chiar dacă te gândeşti la satisfacţia imediată, şi la ciocolată versus banane, este pur şi simplu dureros să economiseşti acum. Este mai plăcut să cheltuieşti acum. Am vorbit despre inerţie şi donarea organelor şi despre bifarea căsuţei. Dacă oameniii trebuie să bifeze multe căsuţe pentru a se alătura planului de economisire, vor continua să amâne şi să nu se alăture. În final, am vorbit despre aversiunea faţă de pierderi, şi despre maimuţe şi mere. Dacă oamenii încadrează mental economisirea pentru pensionare ca fiind o pierdere, nu vor economisi pentru pensionare.
Avem aceste provocări, şi ceea ce pe Richard Thaler şi pe mine ne-a fascinat întotdeauna – ia comportamentele financiare şi transformă-le în comportamente financiare pe steroizi sau comportamente financiare 2.0 sau comportamente financiare în acţiune – transformă provocările în soluţii. Şi am venit cu o soluţie stânjenitor de simplă care se numeşte Economiseşte Mai Mult, nu astăzi, ci Mâine. Cum anume va rezolva acest lucru provocările de care am vorbit? Dacă te gândeşti la problema bananelor şi a ciocolatei, noi credem că vom mânca banane săptămâna viitoare. Credem că vom economisi mai mult anul viitor. "Economiseşte Mai Mult Mâine" invită angajaţii să economisească mai mult poate la anul – cândva în viitor când ne imaginăm pe noi înşine mâncând banane, făcând mai mult voluntariat în comunitate, făcând mai multă mişcare şi făcând numai bine pe planetă.
Acum, am vorbit şi despre bifarea căsuţei şi despre dificultatea deciziei de a face ceva. Economiseşte Mai Mult Mâine face ca acest lucru să fie uşor. Este ca un pilot automat. Odată ce îmi spui că ţi-ar plăcea să economiseşti mai mult în viitor, să zicem, în fiecare Ianuarie ai de gând să economiseşti automat mai mult şi o parte din banii din salariu se vor duce către planul de economii înainte să îi vezi, înainte să îi atingi, înainte de a te confrunta cu problema satisfacţiei imediate. Dar ce vom face în privinţa maimuţelor şi aversiunii faţă de pierdere? Ianuarie viitor se apropie şi oamenii ar putea avea impresia că dacă vor economisi mai mult, va trebui să cheltuiască mai puţin şi acest lucru este dureros. Păi, poate nu ar trebui să fie vorba doar de Ianuarie. Poate ar trebui să îi facem pe oameni să economisească mai mult atunci când fac mai mulţi bani. În acest fel, atunci când fac mai mulţi bani, actunci când obţin o mărire de salariu, nu trebuie să îşi reducă cheltuielile. Vor duce puţin din salariul mărit acasă şi vor cheltui mai mult – vor duce puţin din creşterea salariului şi o vor pune în planul de economisire.
Aşadar, acesta este programul, stânjenitor de simplu, dar după cum vom vedea, este extrem de puternic. L-am implementat prima oară, eu şi cu Richard Thaler, în 1998. La o companie mijlocie din Midwest, angajaţii care fac muncă fizică si se chinuiesc să-şi plătească facturile ne-au spus în mod repetat că nu pot economisi mai mult imediat. A economisi mai mult astăzi nu este o opţiune. Le-am sugerat să economisească trei procente mai mult de fiecare dată când obţin o mărire. Şi iată rezultatele. Vedem aici o perioadă de trei ani şi jumătate, patru măriri de salariu, oameni care se luptau să economisească, economiseau trei la sută din salariul lor, trei ani şi jumătate mai târziu economiseau de aproape patru ori mai mult, aproape 14 la sută.
Şi sunt pantofi şi biciclete şi alte lucruri în acest tabel pentru că nu vreau să arunc numere într-un gol. Vreau să vă gândiţi serios la faptul că să economiseşti de patru ori mai mult este o diferenţă majoră în ceea ce priveşte stilul de viaţă pe care oamenii şi-l vor putea permite. Este adevărat. Nu sunt doar numere pe o bucată de hârtie. Pe când dacă economisesc 3 la sută, oamenii ar putea să adauge bascheţi drăguţi în aşa fel încât să poată merge, pentru că nu vor putea să îşi permită nimic altceva, când economisesc 14 la sută probabil vor putea să aibă pantofi frumoşi şi eleganţi ca să meargă la maşină să conducă. Acasta este o diferenţă reală. Până acum, aproximativ 60 la sută din companiile mari au astfel de programe. Este o parte a Actului de Protecţie a Pensiei. Şi nu mai e nevoie să spun că Thaler şi cu mine am fost binecuvântaţi să facem parte din acest program şi să facem diferenţa.
Permiteţi-mi să concluzionez cu două mesaje esenţiale. Unul este că finanţele comportamentale sunt extrem de puternice. Acesta este doar un exemplu. Al doilea mesaj este că rămâne mult de făcut. Acesta este de fapt vârful iceberg-ului. Dacă te gândeşti la oameni şi la creditele ipotecare şi cumpărarea caselor, apoi inabilitatea de a le plăti, trebuie să ne gândim la asta. Dacă te gândeşti la oamenii care îşi asumă prea multe riscuri şi nu îşi dau seama câte riscuri îşi asumă sau că îşi asumă prea puţine riscuri, trebuie să ne gândim la asta. Dacă te gândeşti la oameni care cheltuiesc o mie de dolari pe an pe bilete de loterie, trebuie să ne gândim la asta. Media de fapt, recordul este în Singapore. Gospodăria obişnuită cheltuieşte 4000 de dolari pe an pe bilete de loterie. Avem mult de făcut, şi de rezolvat, inclusiv în privinţa pensionării atunci când vine vorba de ceea ce fac oamenii cu banii după pensionare.
O ultimă întrebare: Câţi dintre voi vă simţiţi confortabili că pe măsură ce planificaţi pentru pensioare chiar aveţi un plan riguros pentru atunci când vă veţi pensiona, atunci când veţi solicita beneficiile Securităţii Sociale, la ce fel de stil de viaţă să vă aşteptaţi, cât veţi cheltui în fiecare lună în aşa fel încât să nu rămâneţi fără bani? Câţi dintre voi aveţi un plan riguros pentru viitor când vine vorba de decizii post-pensionare. Unul, doi, trei, patru. Mai puţin de unu la sută dintr-o audienţă foarte sofisticată. Finanţele comportamentale au un drum lung de străbătut. Sunt multe oportunităţi pentru a le face puternice iar şi iar.

joi, 29 martie 2018

Securizaţi-vă economiile!



Asociatia Casa de Ajutor Reciproc "Coeziunea Sociala"
Str. Pajurei, nr.13, Sector 1, Bucuresti, cod 013152, tel. 0736600973


Gestionaţi mai bine banii dvs.!


Casa de Ajutor Reciproc „Coeziunea Sociala” este o institutie financiara nebancara consolidata, eficienta si performanta, care acorda servicii financiare cetatenilor care dispun de o sursa de venit (salariu, pensie, venituri din activitati independente etc). Pentru economie de timp si bani, am dezvoltat proceduri de inscriere, cotizare si imprumut de la distanta (prin internet, telefon, institutii de plata bancare si nebancare).


Economii:

·        Beneficiul anual garantat este de minim  3% (in 2017 am acordat 3,5%).

·        Beneficiul, conform legii, indiferent de suma, nu se impoziteaza.

·        Nu se percep comisioane de administrare.

·        Cotizatiile pot fi retrase oricand, partial sau total, fara penalitati.


Imprumuturi:

·        Dobanda anuala, calculata regresiv, este cuprinsa intre  2,5 si 7,7%, in functie de tipul de imprumut accesat si durata acestuia.

·        Termenul maxim de rambursare este de 36 luni.

·        Se poate imprumuta de 3 ori suma cotizata, maxim 40.000 lei.

·        Imprumutul se garanteaza cu 2-3 giranti, in functie de marimea sumei imprumutate.

Securizaţi-vă economiile!

luni, 6 februarie 2017

In aceste zile agitate, iata ce se mai difuzeaza pe Facebook:

Vasile Ilie a distribuit postarea publicată de Ziarul Incisiv DE Prahova.
In dosarul 10882/311/2010, procurorul D.N.A. Marin Calusaru pe langa amenintari le-a dat martorilor mincinosi cate 100.000 milioane lei vechi.
90 % din efectivul corpului judecatorilor, procurorilor si politiei trebuie bagat la puscarie in locul detinutilor pe care ei i-au condamnat pe nedrept.
,,ORGANIZATIA SATANISTA de represiune a cetatenilor cinstiti, denumita ,,JUSTITIE” (Inspectoratul Judetean de Politie OLT, Parchetul de pe langa Judecatoria Slatina, Judecatoria Slatina, Parchetul de pe langa Tribunalul Olt, Tribunalul Olt, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Craiova, DNA, CSM, Parchetul General al ROMANIEI) etc.. condamna oameni nevinovati, la ordin, pe bani, platind cu cate 10.000 RON/declaratie de martor falsa”.
FIUL MEU a fost condamnat pentru ca ,,OAMENII” din institutiile nominalizate mai sus primesc milioane de euro SPAGA si platesc cate 10.000 RONI/ declaratie de martor mincinoasa smulsa de la infractori cu dosare penale.

De opt ani sesizam autoritatile STATULUI ROMAN, iar pe acestia nu-i intereseaza ce fac animalele din Justitie. ,,Invoc expres dreptul la libertatea de exprimare, garantat de Conventia Europeana a Drepturilor Omului.”
Datorita ,,PUTREGAIULUI DIN JUSTITIE”, oameni corupţi, avizi de bani, dornici să lase enorme moşteniri copiilor, si care primesc taxa de protectie de la ,,PROCURORI SI JUDECATORI”, un om nevinovat zace in PUSCARIE.
Cat de ,,TICALOSI” pot sa fie acesti magistrati sa condamne un om nevinovat la puscarie (vezi Decizia penala nr. 720 din data de 06.05.2016, dosar 10462/311/2012).
Gruparile de crima organizata din Slatina au platit milioane de EURO pentru formarea Dosarelor 10882/311/2010 si 10462/311/2012, iar procurori si judecatori trebuie sa RETURNEZE DE DOUA ORI SUMA PRIMITA, pentru a nu fi gasiti in putrefactie in mijlocul casei, daca nu executa ordinul primit.
Noi am acuzat procurorii si judecatorii de represiune nedreaptă, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată și abuz în serviciu, insa procurorii de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Craiova, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, DNA, CSM si Ministerul Justitiei, FAC PE EI de frica cand aud de MAFIA ALUMINIULUI.

Toti romanii platesc pentru energia pe care o consuma ALRO si de care profita reprezentantii institutiilor statului. In Slatina, judetul Olt, jegurile din justitie platiti de MAFIA ALUMINIULUI ROMANESC au format zeci de grupari de crima organizata din criminali, camatari, tortionari inculti, ce creeaza sute de abuzuri .
Ei nu trăiesc singuri in ciuda reputației lor de individiat. Ei se aliază cu altii ca si ei de la institutiile superioare ale statului, sa le apere interesele.
La indicatia MAFIEI ALUMINIULUI de la ALRO, un OM NEVINOVAT a fost bagat la puscarie de aceste clanuri, respectiv de procurorul Marin Calusaru prin fabricarea RECHIZITORIULUI inregistrat sub nr. 5382/ P/2008, din data de 11 octombrie 2010, platind martori cu cate 10.000 lei/persoana, si procuroarea Anca Elena-Anuta care are prin interpusi CONTRACTE COMERCIALE CU AlRO. prin fabricarea RECHIZITORIULUI inregistrat sub nr. 510/P/2010 din data de 16.10.2012 ce formeaza obiectul Dosarului nr. 10462/311/2012 .
ACEST OM, NU A SAVARSIT NICI O INFRACTIUNE, INSA PROCURORII SI JUDECATORII, PENTRU MILIOANE DE EURO, AU FABRICAT ,,FAPTE INEXISTENTE” pe care nu le pot proba.

"Eu nu întrebuinţez cuvinte DURE pentru ca să insult pe cineva. Eu le spun CRIMINALI la toti cei care nu isi fac datoria, condamna la ordin sau pe bani, pentru că aşa cred eu că se numesc ei şi de altfel - mi se pare ca sunt singurii oameni imorali care nu raspund pentru faptele lor"
Nominalizez participantii la fabricarea celor doua dosare:
1. Din partea IPJ OLT:
Comisarul sef Nedeloiu Consatantin;
Subcomisarul Corman Gabriel,
Comisarul Mas Iulian;
Inspectorul de politie Ilinca Ionut;
Inspectorul de politieDan Nicu
2. Din partea Judecatoriei Slatina :
Judecatorul camatar Constantin Luis, cercetat penal in Dosarul 2249/1/2016
Costinel Diculescu a împrumutat de la fratele judecatorului Luis Constantin şi de la Tudor Constantin suma de 95.000 de euro. Omul de afaceri a plătit în total suma de 240.000 de euro.
Cei doi tineri i-au mai cerut patronul de la ''Patria Imobiliare'' încă 100.000 de euro. Craiovenii i-au spus că dacă nu este de acord va trebui să plătească cu viaţa. Alin Constantin, fratele judecătorului, i-au pus lui omului de afaceri o dobândă de 350%, pe sistemul dobândă la dobândă săptămânală.
Judecatorul Petcan Romeo Iulian;
Judecatoarea Croitoriu Catalina Genua;
Juddecatorul Nicolar-Catalin G. Chircusi si
Procurorul de sedinta Irina Serban.
3. Din partea Curti de Apel Craiova si Parchetului Curti de Apel Craiova:

Judecatoarea Trifanescu Valentina;
Judecatorul Silviu Visan;
Procuror Ioana Sandu in Dosarul penal 10882/311/2010 si
Judecatorul Ciobanu Gheorghe;
Judecatoarea Balaci Liana;
Procuror Constantin Cerga in Dosarul penal 10462/311/2012.
Din partea Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie:
Procurorul Camelia Sutiman;
Procurorul Iuliu Molcut si alti.
Prin actul de sesizare a instantei din 11.10.2010, procurorul MARIN CALUSARU invoca declaratiile mincinoase platite de domnia sa cu cate 10.000 lei /persoana, IAR PROBELE CERTE SI CONCLUDENTE LE SCOATE DIN DOSAR.
Acesti CRIMINALI emit hotarari false, la serviciu. si mai si primesc bani pentru asta.
Dupa parerea mea acesti CRIMINALI platiti sa apere oameni, nu sa-i distuga, pentru bani de la MAFIA ALUMINIULUI, au mintit in ordonantele si hotararile lor, fara sa ne arate ,,O SINGURA PROBA ”ce reprezinta infractiunile pentru care suntem acuzati PE NEDREPT.
In ambele dosare sunt implicate peste 45 de persoane presupuse ca faptuitori si martori, insa, condamnat numai ,,UNUL SINGUR” pentru fals in inscrisuri sub semnatura privata si Delapidare.

La inceputul cercetarilor penale acesti CRIMINALI i-au cerut acestui OM casa si masina ca s-a nu-l faca prin declaratii mincinoase platite cu 10.000 lei la cetateni romi cu dosare penale, insa acesta refuzat sa le dea casa si masina, stiind ca este NEVINOVAT.
Dupa 8 ani l-au facut judecatorii nominalizati mai sus prin Hotarari judecatoresti, condamnandu-l si creind un prejudiciu fictiv de peste 200.000 lei, bani de care se intereseaza acum judecatorul Constantin LUIZ de la Judecatoria Slatina care creeaza fictiv o parte din acest prejudiciu si plateste un martor cu 10.000 lei sa isi mentina declaratia de martor data anterior.
Acesti CRIMINALI judeca la comanda!!!!....prefera sa distruga destine, cariere, familii, sa ucida indirect oameni care s-au trezit peste noapte cercetati abuziv, hartuiti abuziv in dosare penale deschise la comanda !!!!.

Aceste JEGURI stiu ca in spatele fiecărei persoane CONDAMNATE PENTRU BANI, stă o familie, o soție, copii nevinovați, părinți bătrâni și bolnavi…
Acesti oameni vor munca de o viata a celor pe care ii condamna, sunt organizati in HAITA, ca maidanezii, si daca nu le dai bani te batjocoreste in salile de judecata cum vor ei.

Ei sunt slugile interlopilor de la Alro pentru ca la primirea MITEI au semnat contracte in care se precizeaza ca, daca nu vor condamna OMUL indicat de ei, va trebui sa returneze societati Alro de doua ori suma primita.
Prin aceste manevre UN OM NEVINOVAT a fost trimis dupa gratii de acesti ,,TICALOSI” legalizati de STAT ca politisti, procurori si judecatori, dupa care au devenit slugile Directorului General al SC ALRO SA, DOBRA GHEORGHE.
Acest nociv personaj, DOBRA GHEORGHE a folosit banii jefuiti de la proprii salariatii pentru a plati politisti, procurori si judecatori, revarsandu-si urâţenia dinlăuntru-i asupra slatinenilor. Peste 3000 de salariati disponibilizati ii sunt pe mai departe datori cu întreg dispreţul lor.
Vă cer iertare acelora dintre dvs. care, citind aceste rânduri, veți fi deranjați de exprimarea mea, dar, daca ati vedea la cata nedreptate am fost supusi - veti constata ca aceasta este o mangaiere.
In Romania daca inveti si faci o facultate ajungi sa culegi capsuni in Spania, iar daca furi, inseli si esti neam prost, AJUNGI POLITIST, PROCUROR SAU JUDECATOR.
Ce fel de mentalitate au cei care își permit ca, din diverse funcții publice, să trimita un om nevinovat la MOARTE pentru A INCASA EI BANI DE LA INTERLOPI?
Cum este cu putință ca ei să mai rămână în funcții după ce au reușit, prin platirea cetatenilor romi care au la ei dosare penale - cu cate 10.000 lei, să trimita dupa gratii oameni, ca sa le i-a prin Hotarari judecatoresti agoniseala de o viata?
Vă rog pe toți cei care citiți aceste rânduri să cereti spre informare dosarele 10882/311/2010 si 10462/311/2012.
Eu am avut încredere în JUSTITIE, în profesionalismul lor, dar acum, pus în fața realității, descopar cu groază ca JUSTITIA a fost ani și ani de zile complice infractorilor care au jecmanit Romania.
Descopar cu groază că deciziile luate de aceste autorități, decizii pe care noi ”ar trebui să nu le comentăm”, au fost luate doar pe baza unor documente FALSE, platite cu cate 10.000/persoana, fără să le pese de soarta noastra.
Descoperim ca JUSTITIA are un dispreț terifiant față de viața noastră, si sunt complici la genocidul la care suntem supuși cu toții de atâția ani!
Există în această țară politisti, procurori si judecatori care, după cum ni s-a demonstrat, nu dau nici măcar o ceapă degerată pe viața noastră.
Acestia protejaza clanurile interlope, mafioţii, milionarii analfabeti, maneliştii şi cam toate categoriile de şmecheri care sfidează România aproape zilnic cu un lux opulent inexplicabil.
Pozitia exprimata de C.S.M., Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie si Ministerul Justitiei prin acei infractori legitimati de STAT care IMI RAD IN NAS SI MA PRIVESC DE LA INALTIMEA NESIMTIRI LOR – este sa ma adresez CEDO.
Mentionez ca un martor din dosarul 10882/311/2010, CARSTEA MARIN, a fost impuscat de Mafia Aluminiului, iar fratele sau CARSTEA CONSTANTIN, tot martor, a fost arestat pentru savarsirea infractiunilor de evaziune fiscala si spalare de bani, în domeniul comertului cu LINGOURI DE ALUMINIU, pe care nu le produce el, in care suspectul a inregistrat in evidenţa contabilă a societăţii, facturi fiscale in valoare de 12.600.000 lei, eliberate de către 13 societaţi comerciale de tip fantomă, administrate de către membrii grupului MAFIEI ALUMINIULUI.
Cei care ar trebui sa se sesizeze sunt cei mai corupti si fac parte din sistem. De la cine poţi să mai ceri sprijin să facă cercetări asupra hărţuielilor, agresiunilor ameninţărilor, răzbunărilor care le fac infractori din instituţii, dacă si ei sunt părtasi, complici.
„Numai ticăloșilor le e ușor să mintă în orice situație.” -Feodor Dostoievski

Îmi placeVezi mai multe reacţii
Comentează


 NOTA: Va prezentam mai jos initiativa unei ONG, finantata pe filiera "Soros": 

Clientii de publicitate, indemnati sa-si retraga reclamele de la televiziunile ce submineaza -statul de drept-

Data: 27-01-2017
Clientii de publicitate, indemnati sa-si retraga reclamele de la televiziunile ce submineaza -statul de drept-
Frontline Club Bucharest atrage atenţia companiilor ce plătesc publicitate la RTV, Antena 3 şi B1 Tv că banii lor se duc în finanţarea unor campanii de manipulare care subminează statul de drept.
Frontline Club este o companie de media și de știri, care s-a dezvoltat la nivel internațional plecând de la o mână de oameni care realizau știri intependente, în stilul freelance. În prezent, clubul adună oameni din diverse grupuri, cu o pasiune comună pentru informare corectă a știrilor de actualitate.
Frontline Club Bucharest a emis o scrisoare deschisă prin care îndeamnă clienţii de publicitate să întrerupă contractele de publicitate cu televiziunile România TV, Antena 3 şi B1 TV, pe motiv că acestea au difuzat informaţii false, denigratoare, de natură de a dezinforma şi manipula în mod grav opinia publică.
Considerăm că boicotarea celor trei televiziuni mai sus amintite şi redirecţionarea bugetelor media către instituţii de presă independente ar face un serviciu inestimabil societăţii, ajutând la informarea corectă a cetăţenilor", transmit reprezentanţii Frontline, asociaţie care sprijină jurnalismul independent şi organizează periodic dezbateri pe teme de maximă actualitate pentru societatea românească. Scrisoarea este semnată de președintele asociației, Raluca Feher (care scria ieri textul acesta).

Redăm conţinutul scrisorii deschise:

​​Stimate doamne, stimaţi domni,

Ca urmare a modului în care au fost relatate protestele desfăşurate în Bucureşti şi în alte oraşe din ţară în seara de duminică, 22 ianuarie 2017, de către televiziunile România Tv, Antena 3 şi B1TV, a informaţiilor false, denigratoare, de natură de a dezinforma şi manipula în mod grav opinia publică transmise de către grupul celor trei instituţii media, facem apel la întreruperea contractelor de publicitate cu televiziunile mai sus menţionate.
Iniţiem acest demers întrucât banii obţinuţi din contractele de publicitate finanţează campaniile de manipulare a opiniei publice, purtate în interesul unor indivizi corupţi, mulţi dintre ei cu condamnări penale şi sunt campanii care subminează statul de drept.
Considerăm că boicotarea celor trei televiziuni mai sus amintite şi redirecţionarea bugetelor media către instituţii de presă independente ar face un serviciu inestimabil societăţii, ajutând la informarea corectă a cetăţenilor. Totodată, sprijinind presa independentă, puteţi ajuta la îmbunătăţirea calităţii presei româneşti. Vă amintim că în acest moment puţinele instituţii de presă care lucrează în mod real pentru informarea cetăţenilor se luptă, în cele mai multe cazuri, pentru supravieţuire iar jurnaliştii sunt plătiţi adesea cu salariul minim pe economie. Ei au cu adevărat nevoie de vizibilitate şi fonduri pentru continuarea activităţii lor.
În speranţa că veţi da curs demersului nostru,
Raluca Feher,
Preşedinte Asociaţia Frontline Club Bucharest